Virusul Ebola poate supraviețui în apele uzate


ebolaEpidemia de febră hemoragică Ebola din Africa de Vest, care a început în martie 2014 și a făcut peste 11.000 de victime până în prezent, a ridicat noi întrebări cu privire la rezistența virusului și a pus la încercare oamenii de știință în ceea ce privește eforturile acestora de a-l ține sub control. Astfel, un grup de cercetători specialiști în virusologie și evaluarea riscului de contaminare bacteriologică a descoperit că procedurile de eliminare a deșeurilor lichide contaminate cu Ebola s-ar putea să subestimeze capacitatea virusului de a supraviețui în apele uzate.

Conform procedurilor actuale de intervenție în cazul unei epidemii (și cele ale Organizației Mondiale a Sănătății, și cele ale Centrelor de Control și Prevenție a Bolilor Infecțioase), după un anumit număr de zile, lichidele contaminate cu virusul Ebola pot fi deversate direct în rețelele de canalizare fără a fi supuse unui proces suplimentar de tratare. Cu toate acestea, un nou studiu arată că acest virus poate supraviețui, în concentrații detectabile, în apele uzate timp de cel puțin o săptămână.

Studiul, intitulat Persistența virusului Ebola în apele uzate sterilizate, a fost publicat de către cercertătorii de la Universitatea din Pittsburgh, Universitatea Drexel, și Institutul Național de Sănătate în jurnalul Environmental Science & Technology Letters.

“Cercetările inițiale realizate de Organizația Mondială a Sănătății și Centrele de Control și Prevenție a Bolilor Infecțioase recomandau aruncarea deșeurilor lichide contaminate cu Ebola într-o latrină sau un sistem de epurare fără a fi dezinfectate în prealabil deoarece se presupunea că virusul nu supraviețuia în apele uzate,” a explicat Kyle J. Bibby, profesor asistent de inginerie civilă și de mediu la Școala de Inginerie Swanson din Pittsburgh, și principalul investigator al studiului. “Cu toate acestea, am descoperit că virusul a persistat pentru o perioadă de cel puțin opt zile.”

Cercetătorii au studiat și documentat schimbările la nivelul concentrației de particule virale în cazul a două eșantioane contaminate cu doze diferite de Ebola, pe o perioadă de opt zile. Testele au fost făcute într-un laborator securizat la Institutul Național de Sănătate. Deși s-a observat o scădere în concentrație de 99% după prima zi, particulele virale rămase au fost detectabile pe toată durata experimentului.

“Aceste rezultate demonstrează că virusul Ebola are o rezistență în apele uzate mai mare decât anticipaserăm,” a spus Charles Haas, co-autor al studiului, director al Departamentului de Inginerie Civică, Arhitecturală și de Mediu, profesorul LD Betz de Inginerie de Mediu și director al Programului de Inginerie de Mediu. “Deși virusul Ebola s-a dovedit a fi, în general, mai puțin rezistent în apele uzate în comparație cu enterovirusurile, perioada de supraviețuire relevată ar putea sugera o potențială sursă de contaminare prin intermediul apelor uzate.”

Pentru multă vreme s-a crezut că virusul nu poate fi transmis decât prin contact direct cu fluide biologice, însă au fost cazuri de pacienți infectați care nu avuseseră contact cu fluide contaminate. Acest lucru, conform studiului, sugerează că picături mari lichid ar putea să constituie vectori pentru virus, ceea ce înseamnă că ar trebui să se acorde o atenție mai mare atunci când vine vorba de deșeurile lichide contaminate. Și având în vedere că un pacient infectat poate elimina până la nouă litri de lichid pe zi, dacă lichidul infectat poate transmite virusul, acest lucru ar putea deveni un risc foarte mare.

Echipa a mai specificat că descompunerea virusului atât de repede după intrarea sa în apele uzate ar putea fi de fapt rezultatul particulelor virale care se grupează sau se atașează la alte particule din apă, și nu neapărat un semn că virusul a murit. Mai mult, aceste fenomene ar reduce susceptibilitatea virusului la anumiți factori de mediu, cum ar fi dezinfectanții, care l-ar ucide în mod normal.

O soluție propusă și deja adoptată de OMS ar fi păstrarea deșeurilor lichide contaminate pentru o perioadă mai lungă de timp înainte de a fi deversate în sistemele de canalizare. O altă soluție ar fi tratarea acestora în prealabil cu un agent antiviral, cum ar fi clorul, deși în acest caz ar fi nevoie și de teste de performanță a dezinfectanților. Aceste opțiuni ar oferi mai mult timp pentru reducerea concentrației virale și dezactivarea virusurilor rămase.

“Aceste rezultate sugerează că este nevoie de mai multe investigații cu o abordare mai holistică în ceea ce privește evaluarea apelor uzate infectate cu Ebola (de la stocare la tratare, la deversare), monitorizarea continuă a acestora și măsurile de precauție în manevrarea acestora în procedurile de intervenție în caz de epidemii,” a spus Bibby.

Pe lângă studierea posibilităților ca virusul Ebola să fie contractat prin expunerea la ape uzate, următorul pas în acest studiu de cercetare ar fi evaluarea variațiilor în compoziția apelor uzate, cum ar fi temperatura, populația de microbi și nivelul de PH, utilitatea dezinfectanților și efectul concentrației virale asupra proceselor de descompunere și dezactivare a virusului.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *